Ne-am mutat

Dragii nostri ..ne-am mutat..

De ce?Sa va explicam:

Ne-am gandit ca le dedicam mai multa atentie pe acest blog cantaretilor romani, dar aceeasi atentie deosebita o merita si mare parte dintre actorii nostri, care precum cantaretii ..sunt trecuti intr-un plan secund in ultima vreme in Romania… in mod special de catre Media..

Asadar va invitam  la noua adresa: http://romanianartists.wordpress.com

Ioana Sandu – prezentare

        Adesea am afirmat ca traim mult prea putin sa ne consumam in lucruri minore…Recunosc ca eu nu am urmat aceasta regula a supravietuirii,am constatat cum anii trec si singura realitate neconditionata a vietii mele a fost MUZICA.

         Am plecat de la premii mari sau mai mici,in orase de provincie fara anvergura capitalei.Am invatat sa cant curat si cu suflet de la o doamna numita Beatrice Petre,profesoara mea de muzica din liceu.Aveam o impostatie formata partial de Marian Bugoi,cu multa muzica usoara inserata in anii mei cei fragezi.Doamna Beatrice Petre m-a tarat la canto clasic,unde eroic am urmat 2 ani,cantand in continuare muzica usoara,corala si folk.Domnul Cornel Irimia a lucrat inca 1 an cu mine canto muzica usoara,pana cand am ajuns in capitala,la maestrul Ionel Tudor.Am cantat in Song o scurta perioada,timp in care nu am renuntat la exercitiul cantarii live in restaurant,avand un repertoriu de aproape 1000 de piese,romanesti si internationale.

      Cunoscandu-l pe Francisc Reiter,am avut sansa de a avea primul album original romanesc- Despartirile,Electrecord 2010.

    Astept sa ma ascultati si sa va daruiesc sufletul in muzica mea!!

Sursa: Ioana Sandu

Recital Ioana Sandu, la Ceainăria Rendez-vous din Bucureşti

Ioana Sandu va invita la un ceai, intr-o atmosfera minunata, miercuri 3 Noiembrie la Ceainaria Rendez – vous din zona Piata Universitatii din Bucuresti.

Artista va sustine un recital in 3 noiembrie, incepand cu ora 20:00.

Flori de liliac- Ioana Sandu (cover)

Puteti asculta mai multe melodii ale Ioanei Sandu aici:

https://romaneascamuzica.wordpress.com/2010/10/13/ioana-sandu-o-voce-foarte-frumoasa-care-speram-sa-va-incante-si-pe-voi/

Ioana Sandu, o voce foarte frumoasa…care speram sa va incante si pe voi

Astazi, vom schimba putin stilul de publicare al articolelor, despre artistii nostri dragi..

Va vom prezenta intai cateva slide-uri si inregistrari video cu o voce foarte frumoasa..urmand ca in viitorul apropiat sa aflati mai multe despre artista numita IOANA SANDU.

Asadar va invitam sa ascultati cateva melodii interpretate de aceasta, melodii care ne dorim sa ajunga la sufletul vostru.

cover – Un ideal – Ioana Sandu

Inel- muzica Francisc Reiter/vers.si solista Ioana Sandu

„Piesa Doamnei Angela Similea, compozitor Ovidiu Komornyik, orchestratie si mixaj Francisc Reiter.

Cover-orchestratie Francisc Reiter,versurile Ioana Sandu.

Iubirea

Va invit sa ascultati o poezie nemuritoare, ”Romanta fara ecou” a unui mare poet roman, Ion Minulescu in interpretarea unei trupe romanesti nemuritoare: Mondial. O piesa care cred ca se potriveste cu atmosfera melancolica si romantica de toamna, cu versuri si linie melodica pline de sensibilitate.

Mondial

Mondial este o formație românească de muzică rock, înființată în 1966 la București. Se numără printre primele grupuri din țară care fac trecerea de la muzica beat la direcții mai elaborate ale rock-ului (psihedelic, hard rock, chiar progresiv într-o etapă mai târzie).

Mondial a existat până la finele șaptezecilor. De-a lungul anilor, schimbările de componență s-au produs foarte des, motiv pentru care a reconstitui cu exactitate istoria formației este o sarcină aproape imposibilă (materialele existente se contrazic nu de puține ori, foștii membri amintesc repere temporale greșite). De aceea, articolul de față nu poate garanta exactitatea sa cronologică (evenimentele prezentate riscă o marjă de eroare de maxim un an de zile). În schimb, corectitudinea factuală este asigurată în cea mai mare parte. Vom conveni de-a lungul articolului, să oferim titlurile operelor citate în grafia originară (de exemplu, Atît de fragedă, Departe sînt de tine).

Formația Mondial a traversat două etape distincte de creație, succesul fiind atins la puțin timp după înființare; după câțiva ani de succes răsunător în țară, când se editează un număr de discuri și în străinătate  (1967-1971), a urmat o perioadă de penumbră instalată treptat, din 1972 până în 1979, stilul diversificându-se către noi direcții, iar componența formației devenind tot mai instabilă. În memoria publicului au rămas cel mai bine întipărite piesele din prima perioadă: Romanță fără ecou (cunoscută și prin primul ei vers, „Iubire, bibelou de porțelan”), Primăvara, Atît de fragedă ș.a.

Debutul

Formația a fost înființată în 1966 de către basistul Filip Merca, originar din Tulcea (și poreclit „grecul” de colegii săi). Numele a fost tot alegerea sa; Merca a rămas singurul membru care nu a părăsit vreodată formația. Student al Politehnicii bucureștene, Merca a fost însoțit inițial de câțiva colegi care vor activa doar puțin timp în grup: Mihai Constantinescu (voce), Dan Panaitescu (chitară solo) și Horia Bădău (claviaturi). Alături de ei, în prima componență au mai figurat: Gabriel Drăgan (voce), Dragoș Vasiliu (chitară ritmică) și bateristul Florin Dumitru. Toți erau studenți ai Politehnicii, motiv pentru care au cântat la început în clubul „303”, aparținând de institut.

Primele schimbări de componență nu au întârziat să apară: chiar în 1966 sunt cooptați noi membri, studenți cu alte specializări. Mihai Constantinescu îl aduce pe „conservatoristul” Romeo Vanica (pian), interesat mai ales de compoziție. Constantinescu pleacă la scurt timp, iar în locul său vine Radu Stoica (tot voce), student la Institutul de arhitectură. Li se alătură mai târziu și Gabriel Litvin (chitară solo, student la Facultatea de construcții), în locul lăsat de Panaitescu.

Pornind de la cei doi soliști vocali, foarte diferiți ca orientare, s-au dezvoltat în primii ani două stiluri distincte: unul „liric, spre Bee Gees sau Moody Blues” (Romeo Vanica), interpretat vocal de Gabi Drăgan[3] și un altul, spre sonoritatea rock, susținut de Radu Stoica..

Primele înregistrări

Asupra direcțiilor muzicale amintite mai sus își va lăsa amprenta organistul Mircea Drăgan, fost membru al Sideral. În vara lui 1968, el propune colaborarea cu Mondial și este primit în formație. Experiența dobândită cu Sideral îl va pune în conducerea – muzicală și organizatorică, a  formației. O problemă riscantă de organizare, prezența a doi instrumentiști la claviaturi se rezolvă de la sine, niciunul nefiind interesat de afirmarea ca virtuoz. Astfel, Romeo Vanica s-a concentrat pe pian, acustic sau electric (deținea un model primitiv de pian electric de producție Doina, numit claviton,) iar Mircea Drăgan a rămas fidel orgii electrice. În plus, atât Drăgan, cât și Vanica, erau absolvenți ai Conservatorului bucureștean, interesați mai ales de partea de compoziție și aranjament orchestral.

În 1969, Florin Dumitru se transferă la formația Phoenix, rămasă fără baterist (Dorel Vintilă Zaharia plecase în armată tocmai când Phoenix au fost invitați în studio pentru a înregistra primul lor disc, numit convențional Vremuri. Prin urmare, Florin Dumitru a participat la înregistrări, motiv pentru care și figurează pe coperta albumului, alături de ceilalți membri.) În locul lui Florin Dumitru este cooptat Mihai (Mișu) Cernea (pe atunci, elev în clasa a XII-a).

Totuși, primul disc EP al formației (cuprinzând piesele Primăvara, Romanță fără ecou – cunoscută publicului și prin primul ei vers: „Iubire, bibelou de porțelan”, De va veni la tine vîntul și Atît de fragedă), lansat în același an, conține înregistrări în studio cu Florin Dumitru la tobe (ceea ce indică întârzieri din partea producției). Împreună cu Cernea, Mondial înregistrează noi succese, printre care: Departe sînt de tine, Pe harta Europei, ciclul Vîntul-Nopți de veghe-Vara.

Pentru câțiva ani, Mondial au avut obiceiul să-și aleagă ca punct de plecare pentru noi piese, versuri scrise de poeți români apreciați: Eminescu, Goga, Minulescu, Topârceanu. (Același „obicei” apare și la formația Sincron și la alți artiști români de după, între care: Sfinx, Acustic T 74, Nicu Alifantis, Stela Enache.)

În 1970, Mondial colaborează cu Gică Petrescu la realizarea unui disc EP pentru export, conținând preluări ale unor piese în limba engleză. Pe disc figurează, în aranjamente originale, piesele: If I Were a Rich Man (muzica de Jerry Bock, pe versurile lui Sheldon Harnick pentru musical-ul Scripcarul pe acoperiș), The Impossible Dream (interpretat de Jack Jones în 1966, dar ulterior cunoscut prin versiunea Peter O’Toole pentru filmul Omul din La Mancha, 1971), Buona Sera, What for (ultimele două sunt piese ale unor artiști obscuri, astfel încât discul Mondial le-a prelungit existența. Ele pot fi ascultate pe Internet, vezi mai jos).

Turneul în U.R.S.S.

Tot în 1970, Mondial efectuează un turneu de 45 de zile în URSS. Iată ce a povestit chitaristul Dragoș Vasiliu în 2006, într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național:

 „Se făcea mișto de noi, iar la spectacole eram prezentați astfel: «Mondial s-a întors dintr-un turneu triumfal atât din țară, cât și din Capitală». Dar am trăit niște momente de neuitat în turneul din URSS. La Teatrul Verde din Chișinău, care avea 7000 de locuri, veneau în fiecare seară câte 12000 de oameni. Nu mai voiau să iasă din teatru. Doar Miliția călare reușea să-i scoată afară din sală. După primul spectacol ne-au mutat la motelul «Struguraș», care se afla la 8 kilometri de Teatrul Verde. Autorităților le-a fost frică de reacția publicului. Moldovenii voiau să ne conducă, cu miile, pe străzi.”

Dragoș Vasiliu

Fiind prima formație rock românească care a concertat peste Prut, autoritățile locale s-au arătat mai mult decât vigilente, invocând faptul că s-a cântat „Deșteaptă-te, române!” în concert pentru a împiedica ajungerea formației la Moscova. În schimb, s-a cântat la Odessa, de unde membrii formației au fost evacuați imediat după încheierea concertului; orașul urma să intre în carantină de a doua zi, din pricina epidemiei de holeră.

La aniversarea a treizeci de ani de la turneul din 1970, parte din foștii componenți ai Mondial au vizitat, din nou, orașul Chișinău. Dragoș Vasiliu comentează în același interviu:

 „Am avut surpriza să întâlnesc un cuplu care fusese la acel spectacol memorabil din ’70. Cei doi și-au deschis și un bar, care se numește chiar «Mondial». La concertul nostru s-au cunoscut și tot acolo au luat împreună bătaie de la milițieni. După atâția ani, oamenii și-au adus aminte că noi am avut cel mai mare succes după Maria Lătărețu, care cântase la Chișinău înaintea noastră cu doi ani.”

Dragoș Vasiliu

Discul LP

După turneul sovietic, la finele lui 1970 pleacă din formație Radu Stoica, iar Vlad Gabrielescu ia locul lui Dragoș Vasiliu la chitară ritmică. Gabriel Litvin va pleca și el în 1971, întemeind F.F.N. (Formația fără nume).

Dincolo de instabilitatea componenței, popularitatea Mondial continuă să crească. Se înregistrează piesele: Codrul și Romanța inimii (ultima, compusă de Romeo Vanica). Un LP-ul eponim va fi lansat în 1971, cuprinzând cele mai bune înregistrări de la finele lui 1969 (cam în preajma venirii lui Mișu Cernea). Albumul se vinde atât de bine, încât intră în topul vânzărilor întocmit de The New Musical Express pentru Europa de Est. Alături de piesele deja amintite, discul cuprinde și compoziții „în forță”, mai apropiate de sonoritatea hard rock: Orbul (scris de Mihai Cernea) și Omule! (compoziția lui Vlad Gabrielescu). Având în vedere că înregistrări au fost trase în decursul a mai mult de un an, la momentul lansării lor, parte din membrii care se aud pe disc erau deja plecați.

Succesul de care s-a bucurat formația peste hotare după lansarea LP-ului a determinat apariția unui număr de piese în unele compilații străine. Este și cazul a două discuri editate în Germania de Est de către casa de discuri AMIGA, care constau în mare parte din piese preluate de pe discul stereo românesc Romanian Pop Music II:

  • Rumänische Gitarren (Chitare românești), dublu LP, 1971. Majoritatea pieselor aparțin Mondial și Sincron (cu Cornel Fugaru), pe lângă care mai figurează două piese semnate Margareta Pâslaru și una a Doinei Badea.
  • Mondial und das Electrecord-Orchester, LP, 1972. Din cele șapte piese ale discului, cinci sunt semnate Mondial, restul de două fiind prelucrări orchestrale după melodii populare românești.

„Remaniere masivă”

În perioada ianuarie-august 1972, formația efectuează un turneu în țară sub denumirea de Jam Grup Mondial, într-o formulă restrânsă, de doar patru membri (Gabriel Drăgan, Mircea Drăgan, Mișu Cernea și chitaristul Sorin Tudoran, venit în grup încă din 1971, în locul lui Vlad Gabrielescu. Filip Merca nu a participat în turneu). După acest moment are loc prima „remaniere masivă” (după cum a numit-o Romeo Vanica). Astfel, anul 1973 găsește formația în următoarea componență: Mihai Cernea (tobe), Nicolae (Nicu) Enache (clape), Filip Merca (bas) și Iuliu Merca (chitară și voce, în locul lui Sorin Tudoran). Plecat din trupă, Mircea Drăgan înființează formația Romanticii, percepută de mulți ca un al doilea Mondial.

Mihai Cernea părăsește și el formația în 1973 și se transferă la Sfinx; îl va înlocui Puiu Hațeganu. La orgă (mai târziu, și la sintetizator) evoluează Nicolae Enache, până spre 1976, când pleacă pentru a participa la alte proiecte (Roșu și negru, iar mai apoi, Sfinx). După plecarea lui Enache, formația îl va avea mai târziu ca membru pe Idu Barbu (claviaturi), unul dintre fondatorii Sfinx. În 1977 este cooptat Doru Tufiș (fost membru în Romanticii), la chitară și voce. Succesele formației sunt de proporții mai mici decât în perioada anterioară: Amicii mei, Patida-dam-dam, Sînt eu (compuse de Iuliu Merca, o prezență inconstantă în formație), Regina străzilor. Publicul dorea, însă, șlagărele din prima perioadă de creație a grupului (până în 1971), drept urmare, ele nu au încetat să fie cântate, într-o manieră tot mai apropiată de rock-ul progresiv, cu momente solistice de virtuozitate în concerte (Nicolae Enache, Cornel Liuba).

Destrămarea grupului

Deși un fapt prevăzut de cei mai mulți membri ai săi încă din 1975-6, formația Mondial se desființează abia în 1979, când Filip Merca (unicul membru fidel formației de-a lungul întregii sale istorii) renunță la orice activitate muzicală și pleacă în Statele Unite. Cu toate acestea, parte din membrii formației rămân activi în domeniu, fie în cadrul altor formații (Mihai Cernea la Sfinx, iar Iuliu Merca va înființa Semnal M în 1977), fie în calitate de compozitori (Romeo Vanica).

Reuniunea

În 1993 va fi lansată compilația Remember Mondial pe disc și casetă audio (apărută în 1998 și pe CD), ocazie pentru care o parte din materialele vechi ale formației vor fi remasterizate. Piesele apărute pe compilație sunt alese dintre cele de pe primul EP (vezi discografia) și de pe LP-ul Mondial (cu alte cuvinte, perioada de apogeu a formației, anii 1969-1971).

Gabriel Drăgan moare în 1995. În ciuda pierderii, formația se reunește din 1998, inițial cu ocazia primei ediții a Festivalul-Concurs National Studentesc de Pop-Rock „Iubire bibelou de porțelan”, apoi pentru diverse emisiuni televizate și ocazii. Noua componență este următoarea: Romeo Vanica, Mihai Cernea, Dragoș Vasiliu, Mircea Drăgan, Vlad Gabrielescu, Doru Tufiș, iar soliștii vocali sunt Claudiu Mirică (1998-2001) și Radu Ghencea (din 1998-prezent).

Aparatura și instrumentele muzicale

Atît de fragedă (1970), filmare la TVR, realizată de Carmen Dobrescu.

Subiect adesea invocat și astăzi, slaba calitate a aparaturii folosite de formațiile din Europa de Est constituie unul dintre motivele care fac improbabilă comparația cu înregistrările din Occident. Atât instrumentele muzicale (de multe ori, construite de mână în lipsa banilor sau a unei piețe de profil), cât și partea de amplificare și mixare au coborât calitatea tuturor discurilor românești ale vremii. Pentru interviul acordat Jurnalului Național, Dragoș Vasiliu a explicat:

„Romeo Vanica avea un claviton făcut de fabrica «Doina». Era, de fapt, un amplificator românesc cu difuzor bulgăresc. Avea 12 W și jumătate. Era o caricatură de pian electric. Nu era nici orgă, nici pian… Se cânta la microfoane de magnetofon! Instrumentele costau foarte scump. O leafă de inginer stagiar era de aproximativ 700 de lei, iar noi am dat pe un amplificator 14.500 de lei.”

Dragoș Vasiliu

Discografie

Album de studio

Discuri EP

Compilații

  • Romanian Pop Music II (1971, Electrecord EDE 0542) – cu alți muzicieni
  • Rumänische Gitarren (1971, Amiga 8.55.239) – cu alți muzicieni
  • Mondial und das Electrecord-Orchester (1972, Amiga 8.55.294) – cu alți muzicieni
  • Formații de muzică pop 1 (1975, Electrecord EDE 01071) – cu alți muzicieni
  • Remember Mondial (1993, Electrecord EDE 04197, STC 00863) – compilație proprie, pe disc și casetă audio
  • Remember Mondial (1998, Electrecord EDC 256) – varianta pe CD a albumului
  • Planetary Pebbles Vol. 3: Surfbeat Behind the Iron Curtain (1999, AIP 1063)

sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mondial

Direcția 5

Direcția 5 este o trupă din România care a luat ființă în anul 1991. Genurile muzicale abordate de-a lungul anilor sunt: rock alternativ, baladă rock, electronic-rock, pop-rock, instrumental, rar club-house (de ex. melodia „Unde ești”)…

Trupa a fost formată în 1991 de Marian Ionescu (chitară bass, pian, compozitor), Dragoș Bădoi (voce), Cătălin Onoiu (clape), Florin Ionescu (tobe, voce), Răzvan Mirică (chitară, voce), Vlaicu Giurgea (chitară).

La scurt timp după înființare, apare albumul de debut intitulat „La vulturul de mare cu peștele în ghiare”…

În 1992, vocalul Dragoș Bădoi este înlocuit pentru scurt timp de Cristian Roman (în prezent liderul trupei The Teachers Orchestra), urmat apoi de Toni Șeicărescu (actual Krypton), cu care lansează discul „Seducție”. Albumul de șapte piese este extraordinar de bine primit de către public piese ca Seducție, Bogdan Barosanu, Texaco, Street fighting boys, Scufița roșie, Vrăjitoarea, devenind hituri. În acest timp trupa strângea la concertele sale tot mai mulți fani. La finele anului 1993, mai precis pe data de 17 decembrie, Orchestra Direcția 5 cântă pe scena teatrului Ion Creangă într-un spectacol inedit pentru acele vremuri: baking vocals, interpretarea piesei IN DI ANKA la sitar, prezentă pe aceeiași piesă a lui Andre Ateka. Concertul s-a desfășurat cu casa închisă. Materialul audio a fost folosit de formație ulterior pentru editarea unui material LIVE intitulat IN DI ANKA live.

În 1994, se lansează albumul „Pantofi de lac” și ulterior, ei colaborează în paralel cu Loredana Groza pentru discul „Atitudine”. Lansarea albumului a avut loc în data de 8 aprilie 1994 la mazinul Muzica din București în prezența unui public numeros care la un moment dat a blocat traficul pe Calea Victoriei. În luna mai, cu sprijinul și bunăvoința postului de radio Contact și în special al Mariei Popescu (mulțumiri Maria!)- actuala soție a lui Iulian Vrabete de la Holograf, se pun bazele primului fan club oficial al unui artist sau al unei trupe din România. Întâlnirile membrilor aveau loc în fiecare sâmbătă în Parcul Herăstrău, la intrarea dinspre Arcul de Triumf.

În 1995, chitaristul Vlaicu Giurgea părăsește trupa, ca și Toni Șeicărescu, acesta din urma fiind înlocuit de Gabi Nicolau(Krypton). Trupa concertează la festivalul Cerbul de Aur în luna septembrie.

În 1996, apare o sciziune în trupă, Marian Ionescu fiind acuzat de Răzvan Mirică, Florin Ionescu și Cătălin Onoiu că urmărește doar interesele personale, aceștia considerându-se adevărata Direcție 5. Se pare că Loredana Groza a fost aceea care a făcut să se spargă trupa. Astfel, un an au activat 2 trupe cu numele de Direcția 5:

Direcția V, cu: Florin Ionescu (tobe, voce), Răzvan Mirică (chitară solo, voce, compozitor), Cătălin Onoiu (clape), Mircea Preda „Burete” (bass) și Răzvan Fodor (solist vocal). În anul 1997, în componența de mai sus se lansează albumul intitulat Der Genius. Albumul conține 7 în limba engleză piese compuse de Răzvan Mirică și Florin Ionescu. Atenție! Acesta este primul album editat de o formație rock din România în colaborare cu o filarmonică (George Enescu!) precum și în colaborare cu quartet de coarde!

Sătui de confuzia iscată de cele două formații cu denumire identică, Florin Ionescu (tobe, voce), Răzvan Mirică (chitară solo, voce, compozitor), Bobby Stoica (clape)- actual Voltaj, Mircea Preda „Burete” (bass) și Toni Șeicărescu (voce) – revenit după mai mulți ani din Olanda, încearcă lansarea unui nou proiect intitulat Noua Romă. Din nefericire proiectul nu se va materializa niciodată în forma unui album. Totuși într-o emisiune televizată a postului public de televiziune, trupa cântă două piese promițătoare: Strada mea și Liber.

Loredana & Direcția 5: Marian Ionescu (bass, keyboards, compozitor), Nicu Damalan (chitară solo, ex-Esperando, Krypton), Emanuel „Fisa” Gheorghe (clape, ex-Roșu și Negru, Voltaj ’88, ulterior Feedback, Camioane-n mulțime) și Marius Keseri (tobe, ex-Quartz, Voltaj, Vali Sterian & Compania de sunet, Metrock, Voltaj ’88)

Anii trec, Direcția V se desparte și în 1998 rămâne Direcția 5 cu Marian Ionescu, Nicu Damalan, Marius Keseri și Cristi Enache. În această formulă, vor scoate în 1999 albumul „Superstar”

Discografie

  • 1992 – La vulturul de mare cu peștele în ghiare
  • 1993 – „Seducție”
  • 1994 – „Pantofi de lac”
  • 1994 – „In Di Anka Live”
  • 1997 – „Der Genius” (Direcția V)
  • 1999 – „Altul mai bun” (maxi-single)
  • 1999 – „Superstar”
  • 2000 – „Cântece noi cu Direcția 5”
  • 2001 – „Ești stilul meu” (maxi-single)
  • 2001 – „Octombrie”
  • 2001 – „Direcția 5 Live”
  • 2002 – „Duete”
  • 2002 – „De 10 ani – Vol. 1”
  • 2002 – „De 10 ani – Vol. 2”
  • 2003 – „Cu nimeni nu te-aș înlocui” (DVD)
  • 2004 – „Promisiuni”
  • 2005 – „O zi de primăvară”
  • 2006 – „Satisfacție – Live”
  • 2006 – „Satisfacție – Live” (DVD)
  • 2006 – „Ambiental”
  • 2007 – „Impresii personale”
  • 2008 – „Ambiental cosmic”
  • 2008 – „Aniversare”
  • 2009 – „Emoție”
  • 2009 – „Live în studio”
  • 2010 – „Declarație de dragoste”
  • 2010 – „Romantic”

sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Direc%C8%9Bia_5